Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește

Cu lumea anglo-saxonă aliată contra expansiunii chineze şi cu UE pregătindu-şi propria rezistenţă, guvernul de la Beijing se foloseşte de un război comercial cu Australia, de declaraţii belicoase şi chiar de trolling pe reţelele de socializare pentru a arăta că cine irită China, plăteşte.

China nu este doar principalul partener co­mercial al Australiei ci şi, din punctul de vedere al gu­ver­nului australian, o ameninţare pentru suvera­ni­tatea ţării, după cum scrie Reuters.

• Tot mai mulți lideri europeni îl critică pe Elon Musk
• „Angajații virtuali”, pregătiți să intre în câmpul muncii

În octombrie, un oficial de top din guvernul chinez a declarat într-un interviu cu un reporter australian că „China este furioasă. Dacă faci din China duşmanul tău, atunci China va fi duşmanul tău“. Australia este una din primele ţări care s-au alăturat campaniei preşedintelui american Donald Trump de a limita activitatea companiilor chineze. Guvernul de la Canberra este primul care a interzis accesul companiei de tehnologie chineze Huawei la reţeaua 5G, în 2018.

O lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării

În acelaşi an, legiuitorii australieni au adoptat o lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării, măsură interpretată de mulţi ca având ca ţintă China. Relaţiile dintre cele două state s-au înrăutăţit şi mai mult după ce executivul australian a cerut o anchetă în privinţa originilor coronavirusului care produce COVID-19. Premierul australian Scott Morrison a mers până acolo încât a propus folosirea unor anchetatori independenţi cu puteri similare „inspectorilor de arme“. Newsroom, un site de ştiri neo-zeelendez, consideră acest lucru o greşeală catastrofală din partea lui Morrison. De atunci, relaţiile dintre Australia şi China s-au deteriorat încontinuu.

Au urmat alte şicanări reciproce, incluzând percheziţii la locuinţele din Australia ale unor jurnalişti chinezi, evacuarea unor jurnalişti australieni din China şi insulte la cel mai ridicat nivel. Beijingul a acuzat Australia de alimentarea „isteriei antichineze“, iar presa de stat din China l-a acuzat pe premierul Morrison că „participă fără să gândească la încercările administraţiei SUA de a presa China“, potrivit Mediafax.

Un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei

Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe al Chinei Zhao Lijian a postat un tweet cu o poză trucată cu un soldat australian tăind gâtul unui copil afgan. Morrison a cerut Beijingului să-şi ceară scuze, iar China a răspuns cu un editorial în Global Times, un ziar al partidului comunist, cu titlul „Bunăvoinţa Chinei este inutilă în faţa răutăţii Australiei“. Alături de multe alte state, Australia a criticat modul în care China îi tratează pe musulmanii uiguri, cum Beijingul încearcă să suprime democraţia din Hong Kong şi activităţile militare chineze din Marea Chinei de Sud.

Aceste şicanări n-ar fi contat prea mult în ochii lumii dacă n-ar fi fost însoţite de ceea ce unii observatori consideră a fi un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei. În urmă cu două săptămâni, Beijingul a impus tarife de peste 200% asupra importurilor de vin australian, după lansarea unei investigaţii antidumping asupra vinurilor exportate, lovind astfel cea mai mare piaţă a industriei de profil din Australia. Exportatorii acuză nu doar supraxatele, ci şi blocarea livrărilor în vama chineză. Anterior, China a lovit Australia oprind sau reducând importurile de carne de vită de la cinci mari fabrici de procesare, de cărbune, orz – tarifat suplimentar cu 80%, de cereale de la cel mai mare exportator de profil, de fructe de mare, zahăr, bumbac – 65% din producţia de bumbac australiană se duce de obicei în China, şi de lemn. Interzicerea importurilor de lemn din Queensland a fost justificată de autorităţile vamale chineze prin descoperirea unor insecte dăunătoare într-unul din transporturi.

Posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină

South China Morning Post a scris şi despre posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină. O parte din interdicţii iau forma unor recomandări făcute de guvern fabricilor sau cumpărătorilor. În unele cazuri, Beijingul susţine că perturbările din comerţ sunt cauzate de scăderea cererii de pe piaţa internă. În perioada 2019-2020, aproape 40% din bunurile exportate de Australia – peste 150 de miliarde de dolari – s-au dus în China, în timp ce doar 2% din bunurile chineze au ajuns în Australia, potrivit statisticii oficiale a Canberrei.

Sancţiunile chineze au afectat până acum o treime din exporturile Australiei în China. Beijingul se foloseşte tot mai mult de piaţa sa uriaşă ca de un levier pentru a extrage concesii politice şi creşte influenţa strategică. Australia are atuul dependenţei industriei oţelului din China de minereul său de fier.

Unii analişti spun că Trump, prin paralizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a permis Chinei să dezlănţuie un război comercial contra Australiei. În lumea post OMC, linia subţire dintre regulile comerţului internaţional şi politica puterii a fost ştearsă, remarcă World Politics Review.

Între timp, Australia lucrează la un tratat de apărare reciprocă cu Japonia, ţară pe care liderii chinezi o consideră un rival strategic. Iar Londra şi Washingtonul au anunţat că sprijină guvernul australian în lupta acestuia cu presiunile chineze.